Ce este matcha, de unde vine și de ce i se spune „aurul verde”?

Ce este matcha, mai exact?

Matcha vine din aceeași plantă ca orice ceai verde. Diferă felul în care e crescută și prelucrată. Cu 2–3 săptămâni înainte de cules, plantele sunt acoperite ca să stea la umbră. Așa cere standardul japonez de etichetare.

Frunzele culese sunt aburite și uscate, fără să fie rulate. În acest moment se numesc tencha. Se scot tulpinile și nervurile tari, iar restul se macină încet pe mori de piatră, până devine pudră fină.

Un studiu de sinteză din revista Molecules arată că umbra crește în frunze cantitatea de teanină, cofeină și clorofilă. De aici vine culoarea verde intensă. Tot de aici vine gustul umami, adică un gust plin, ușor dulceag, ca de supă de legume.

De unde vine matcha?

Pudra de ceai a apărut în China. Pe vremea dinastiei Tang, frunzele erau măcinate și presate în turte. În dinastia Song (960–1279), pudra se bătea cu un tel, într-un bol cu apă fierbinte. Băutura se numea „mo cha”, adică ceai pudră.

Călugărul japonez Eisai a băut-o în templele din China. A dus metoda în Japonia, în jurul anului 1191. Acolo, matcha a intrat în mănăstirile zen și apoi în ceremonia japoneză a ceaiului.

Japonia a îmbunătățit-o pas cu pas. În secolul XIV au apărut morile de piatră pentru ceai, care dau o pudră mai fină. În secolele XV–XVI, cultivatorii au început să țină plantele la umbră. Așa a apărut tencha, frunza din care se face matcha de azi.

De ce i se spune matcha „aurul verde”?

Porecla are două motive simple: culoarea verde intensă și munca din spatele pudrei. Umbrirea, culesul, aburirea, uscarea, curățarea frunzelor și măcinarea lentă pe piatră cer mult timp pentru fiecare gram.

Matcha Malee este o matcha japoneză din primele frunze de ceai verde crescute la umbră. Este măcinată lent pe roți de granit. Are un singur ingredient: 100% matcha, fără aditivi și fără zahăr.

Cum recunoști o matcha bună?

Nu ai nevoie de laborator. Îți ajung ochii, degetele și gustul. Uită-te la aceste semne:

• Culoarea: verde intens, viu. O pudră gălbuie sau maronie vine de obicei din frunze mai bătrâne sau neumbrite.
• Textura: foarte fină, ca pudra de talc. Frecată între degete, nu se simte granulată.
• Mirosul: proaspăt, vegetal, ușor dulce.
• Gustul: umami, catifelat, fără amăreală puternică, dacă o prepari cu apă la 70–80 °C.
• Eticheta: un singur ingredient, matcha, fără zahăr sau coloranți.

Cum se păstrează matcha?

Pudra fină stă mult în contact cu aerul. De aceea își pierde culoarea și aroma mai repede decât ceaiul în frunze. Specialiștii recomandă să o ții la rece, cel mai bine în frigider.

• Închide punga bine după fiecare folosire.
• Ține-o ferită de lumină, căldură și umezeală.
• Dacă o ții în frigider, las-o câteva minute la temperatura camerei înainte s-o deschizi, ca să nu se formeze condens.
• Folosește o linguriță uscată, ca pudra să nu facă cocoloașe.

Cum se bea matcha?

Ai trei variante simple. Toate pornesc de la aceeași bază: 1–2 lingurițe de pudră cernută, bătută cu puțină apă la 70–80 °C. Folosești un tel de bambus și miști în formă de „M”.

1. 1
   Ceremonială: doar pudră și apă caldă, bătută până face spumă fină. Așa simți cel mai bine gustul curat de matcha.
2. 2
   Matcha latte: peste baza de matcha adaugi 150–200 ml de lapte cald, de origine animală sau vegetal.
3. 3
   Rece: bate matcha cu puțină apă, apoi toarn-o peste gheață și lapte sau apă rece.

Matcha conține cofeină. Bea-o dimineața sau devreme după-amiaza, nu seara.

Cum folosești matcha în rețete?

În Japonia, matcha se pune de mult în dulciuri și în înghețată. Acasă o poți folosi așa:

• Smoothie-uri: o linguriță de matcha cu banană, spanac și lapte vegetal.
• Iaurt sau budincă de ovăz: amestecă pudra cernută direct în iaurtul grecesc.
• Prăjituri, brioșe și cremă de mascarpone: pudra dă culoare și gust.
• Înghețată de casă sau deserturi la pahar.
• Pudrat deasupra: un vârf de linguriță cernut peste tiramisu sau peste cremă.